Despre PETKULT
PETKULT este un brand dezvoltat de către Pet Product S.R.L., unul dintre liderii pieței din România de hrană și accesorii pentru animale de companie, distribuitor a zeci de branduri din toate colțurile lumii în peste 800 de magazine specializate.
Piața de profil este îmbunătățită cu o nouă generație de hrană, o formulă ce respectă natură carnivoră, anatomia și istoricul speciilor.
Animalele de companie au nevoie să le fie onorată moștenirea genetică, nevoile ancestrale reprezentând necesitățile primordiale, reale și naturale ale acestora.
NOI HRĂNIM
INSTINCTUL CARNIVOR!
PETKULT respectă formula unei nutriții sănătoase, satisfăcând cerințele esențiale unei bune funcționări a organismului animal: lipide, carbohidrați, vitamine, antioxidanți și un nivel ridicat de carne.
Ne adresăm instinctului carnivor, cerințelor nutriționale naturale, nu omnivorului dobândit!
NOI HRĂNIM RELAȚIA DINTRE
STĂPÂN ȘI ANIMALUL IUBIT!
Un câine sănătos, ferit de neplăcerile cauzate de o nutriție neadecvată, este un animal fericit, plin de vitalitate și recunoscător stăpânului său!
Hrană superpremium natural hipoalergenică, dezvoltată în parteneriat cu cei mai buni fabricanți specializați în producția de hrană pentru câini și pisici din :
SCURT ISTORIC
Până nu demult, originea câinilor reprezenta o controversată problemă în cercurile științifice. Biologi, paleontologi și geneticieni au dezvoltat de-a lungul timpului diferite teorii asupra descendenței câinelui, ajungând ca, în 1993, dovezile clare aduse de către Robert Wayne să recunoască originea nobilă a acestuia. Astfel, “Canis Familiaris” a primit numele de “Canis Lupus Familiaris”.
Deși între lupul sălbatic și câinele domestic nu există diferențe genetice semnificative, intervenția omului a condus la domesticirea și resălbăticirea acestui animal, precum și la diversificarea rasei.
Momentul apropierii dintre om și lup nu este cunoscut cu exactitate, linia prezentă de câini fiind domesticită cu aproximativ 15000 de ani în urmă, timp în care lupul cenușiu a împrumutat din obiceiurile omului preistoric, relația acestora avansând de la un ajutor de pază și vânătoare la cel mai bun prieten al omului.
În funcție de localizarea pe glob, câinii s-au adaptat climei și naturii muncii necesare, statura și tipul blănii fiind influențate de aceste criterii: câinii din nordul Europei au fost nevoiți să dezvolte blănuri dese și un trunchi de mărime medie și mare, pentru a rezistă în față climei reci și a efortului fizic de a trage sănii, pe când câinii din regiunile muntoase scoțiene erau necesari în urmărirea animalelor dăunătoare și săpat.
Oamenii au continuat să participe la dezvoltarea raselor în funcție de necesitățile specifice, apariția raselor noi fiind provocate de îmbunătățirea aptitudinilor de interes, însă, un aspect important nu a fost perturbat: câinele nu a devenit un animal omnivor. Dentiția, lungimea canalului intestinal și flora bacteriană intestinală a acestuia i-au păstrat poziția în lanțul trofic.